.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
FMVB îşi consolidează statutul internaţional de instituţie academică de elită
Având în spate o istorie care depăşește 150 de ani, Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti (FMVB) din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară se bucură de o reputaţie solidă, atât la nivel naţional, cât şi internaţional. Un indicator al prestigiului şi rezultatelor sale deosebite este dat atât de numărul în creştere al candidaţilor din România, cât şi al celor veniţi din străinătate pentru a studia în acest spaţiu academic. Atractivitatea FMVB este generată de oferta educaţională bogată şi de condiţiile de studiu aflate la un nivel de excelenţă. Prof. univ. dr. Gabriel Predoi, decanul facultăţii, ne-a vorbit despre acumulările ultimilor ani şi despre acţiunile strategice care pun Facultatea pe un curs în permanenţă ascendent.
Dincolo de istoria sa bogată, care sunt cele mai noi realizări cu care FMVB se mândreşte în noul mileniu?
Raportat la istoria USAMV, cei 150 de ani de existenţă ai FMVB, serbaţi în mai 2011, pot reprezenta o perioadă îndelungată. Dacă ţinem însă cont că înfiinţarea instituţiei precursoare facultăţii noastre a survenit în 1861, la 100 de ani de la înfiinţarea primei şcoli de medicină veterinară din lume, cea din Lyon, putem spune că facem parte din categoria facultăţilor tinere. Cu toate acestea, suntem o instituţie academică de prestigiu, pentru că am reuşit să accedem la o poziţie de lider în învăţământul românesc şi ne bucurăm de un solid statut internaţional. Ca urmare a eforturilor susţinute depuse de personalul didactic al FMVB, la momentul actual, învăţământul medical veterinar din România este recunoscut din punct de vedere al competenţelor academice şi al cercetării ştiinţifice, atât în cadrul Uniunii Europene, cât şi în spaţiul non-european. FMVB face parte din Asociaţia Facultăţilor de Medicină Veterinară din Europa, organism cu rol de evaluare şi acreditare europeană, iar recunoaşterea sa şi realizările noastre ne conferă un statut deosebit la nivel internaţional.
Care au fost etapele parcurse care v-au permis atingerea acestui statut?
Am demarat procesul de acreditare şi recunoaştere internaţională încă din 2002. A fost o perioadă de realizări importante, multe dintre proiectele startate în acea etapă urmând să fie finalizate în curând. De exemplu, Spitalul pentru animale mici va fi extins cu o nouă clădire care va deveni pe deplin funcţională, la nivel de facilităţi şi utilităţi la standarde internaţionale, în prima jumătate a lui 2015. Acesteia i se adaugă cele două Spitale pentru animale mari, de la Găneasa şi de la Glina, dotate şi ele la nivel european, precum şi Clinica veterinară a FMVB. Suntem singura facultate de medicină veterinară din ţară, din cele patru unităţi de stat existente, care beneficiază de cea mai performantă clinică veterinară pentru pregătirea studenţilor. Este o Clinică recunoscută şi apreciată nu numai la nivel naţional, ci şi internaţional, dotată cu un laborator sanitar-veterinar de analize unicat în România, care asigură întreg spectrul de analize necesar evaluării stării de sănătate a animalelor. De altfel, majoritatea laboratoarelor noastre de cercetare sunt dotate astfel încât să permită şi să susţină un demers ştiinţific de elită, cum se întâmplă în cadrul a patru laboratoare care integrează cea mai nouă tehnică de cercetare şi diagnostic de biologie celulară sau în cazul laboratorului de cercetare pe zona metalelor grele. Acestora li se va adăuga, în curând, un laborator în domeniul controlului şi expertizei sanitar-veterinare a sănătăţii publice. Tot la capitolul proiecte care se vor finaliza în curând se înscrie şi darea în funcţiune, până în 2014, a izolatoarelor pentru animalele cu boli infecto-contagioase, conform exigenţelor normativelor europene.
În ultimii ani, se semnalează o scădere drastică a şeptelului. A avut acest fenomen un impact direct asupra numărului de absolvenţi?
Într-adevăr, de la începutul anilor ‘90 ne confruntăm cu un fenomen de regresie la nivel naţional al şeptelului, dar, în paralel, şi cu expansiunea interesului pentru medicina sanitar-veterinară. Aparent, este un paradox. În realitate, facultatea are două specializări (cea de medicină veterinară şi cea de control şi expertiză a produselor agro-alimentare, care acoperă două paliere importante – sănătatea animalelor şi sănătatea publică), iar activitatea medicului veterinar nu acoperă doar domeniul animalelor de rentă, care fac obiectul exploatării directe sau indirecte pentru consumul uman, ci şi domeniul animalelor de companie, care capătă o pondere din ce în ce mai crescută.
Cert este că, în ultimii 3 ani, interesul pentru FMVB este din ce în ce mai mare, anul acesta înregistrându-se peste 1.200 de candidaţi la examenul de admitere, un record al ultimilor 20 de ani. Acest trend ascendent este determinat în principal de recunoaşterea şi certificarea facultăţii la nivel internaţional. La momentul actual, circa 20-25% din absolvenţii FMVB îşi desfăşoară activitatea în afara graniţelor ţării, diploma de licenţă fiind recunoscută pe întreg teritoriul spaţiului european şi nu numai. Apoi, spre deosebire de situaţia de dinainte de ‘89, când absolvenţii facultăţii primeau în proporţie de aproape 100% repartiţii în unităţi cu activitate zoo-tehnică, la momentul actual aproximativ 30-40% îşi desfăşoară activitatea în cadrul Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare, la nivelul direcţiilor judeţene sau la nivelul circumscripţiilor sanitar-veterinare teritoriale. Restul absolvenţilor activează în domeniul privat, majoritatea lucrând în cabinete sanitar-veterinare, atât în oraşe, unde predominant sunt abordate ca patologie speciile de animale mici, cât şi în cadrul unităţilor de creştere şi exploatare a animalelor – cum ar fi fermele de bovine, ovine, caprine, porcine. La acestea se adaugă farmaciile veterinare, unităţile de procesare a produselor de origine animală etc. Astfel se face că, dacă înainte de ‘89 se şcolarizau, pe an de studiu, între 60 şi 80, maxim 90 de studenţi, anul acesta FMVB a scos la concurs 240 de locuri pentru specializarea medicină veterinară şi 120 de locuri pentru controlul şi expertiza produselor. Este cea mai mare cifră de şcolarizare din istoria facultăţii noastre, care depăşeşte chiar şi maximul înregistrat în anii ‘68-’71, generat de expansiunea zootehniei în România. Revenind la situaţia înregistrată în acest an, am avut o concurenţă de aproape 4 candidaţi pe loc, ceea ce denotă un interes real faţă de domeniul medical-veterinar, interes justificat de spectrul larg în care absolvenţii îşi pot desfăşura activitatea.
Care este rata de absorbţie a absolvenţilor FMVB pe piaţa muncii?
În cadrul FMVB ne-am concentrat constant eforturile nu numai asupra pregătirii teoretice a studenţilor, ci şi asupra componentei practice, astfel încât, în momentul absolvirii, aceştia să fie cât mai complet pregătiţi profesional. Am reuşit astfel să nu ne confruntăm cu reticenţa agenţilor economici la angajarea tinerilor absolvenţi, pentru că am investit şi continuăm să investim susţinut în pregătirea practică, pe care studenţii o fac atât în facultate, în cadrul disciplinelor şi laboratoarelor aferente, cât şi în clinica şi spitalele pe care FMVB le deţine, precum şi în unităţile de creştere a animalelor de rentă, de abatorizare şi de procesare. Există un interes susţinut pentru colaborarea cu FMVB în acest sens: avem peste 60 de protocoale cu unităţi private de creştere şi exploatare a animalelor, avem protocoale cu aproape toate unităţile de procesare din raza municipiului Bucureşti şi cu unităţi de abatorizare şi direcţii sanitar-veterinare din 21 de judeţe din sud-estul României. În cadrul acestora, studenţii fac în fiecare an un stagiu de practică de 3 săptămâni, o măsură pe care am reintrodus-o în 2009, după 16 ani în care ea nu a mai fost valorificată. Asigurăm astfel o bază a pregătirii practice a studenţilor foarte vastă, iar rezultatele concrete ne permit să putem afirma că absolvenţii FMVB au competenţe mult peste nivelul minimal prevăzut de legislaţia europeană. Acoperim astfel gestionarea întregului lanţ – de la creşterea animalului, până la produsul de origine animală finit –, o necesitate reală, pe care Louis Pasteur o argumenta în urmă cu aproape trei secole astfel: „Medicul uman salvează omul, iar medicul veterinar salvează omenirea”.
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
- Nu exista articole asemanatoare.
Alte articole scrise de Radu Ghitulescu
Erasmus își reia dinamica ascendentă în România- „No Time for Downtime“, modelul unui eveniment de referință
- Trasabilitatea alimentară, de la deziderat european la realități și nevoi locale
- Evoluții și provocări pe piața IT&C locală: MCID solicită sprijin, Cyberint anunță premiere, DNSC lansează avertizări
